Proiectul își propune elaborarea de studii cu privire la sisteme adaptive de recunoaștere în stadii incipiente a atacurilor cibernetice asupra infrastructurilor critice, precum și dezvoltarea unei arhitecturi de referință pentru un sistem adaptiv folosind „agenți software inteligenți”.
Proiectul își propune realizarea unui studiu privind sistemele inteligente de analiză comportamentală a serviciilor publice online existente atât în România, cât şi la nivel internațional în scopul identificării de indicatori şi instrumente de măsurare a gradului de adopție şi eficiență a serviciilor publice analizate.
Motivația proiectului pornește de la faptul că Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale în calitate de instituție principală implicată în implementarea Strategiei Naționale privind Agenda Digitală pentru România (SNADR) a furnizat Manualul de Monitorizare și Evaluare al Strategiei Naționale privind Agenda Digitală pentru România care este un document orientativ pentru Administrația publică centrală respectiv pentru toate Ministerele de resort/agențiile/autoritățile implicate în colectarea datelor și în evaluarea acestora pentru SNADR.
Proiectul își propune elaborarea unui nou set de indicatori pentru monitorizarea nivelului de sofisticare a societății informaționale în România, în vederea armonizării Manualului de Monitorizare și Evaluare al SNADR cu noii indicatori aferenți Strategiei Europene Piața Unică Digitală.
Proiectul își găsește utilitatea prin fundamentarea tehnico-științifică a strategiilor în scopul elaborării actelor normative cu privire la securitatea cibernetică. Aria securității cibernetice trebuie să evolueze mai rapid decât oricând, în ritmul impus de răspândirea dispozitivelor conectate, a serviciilor și persoanelor care au acces la aplicații și informație.
Studiul urmărește să realizeze o analiză de ansamblu asupra contextului actual, a abordărilor, inițiativelor și dinamicii spațiului cibernetic la nivel internațional, european și național precum și stabilirea și clasificarea unor indicatori pentru securitate cibernetică.
Proiectul își găsește utilitatea prin fundamentarea științifică a actelor normative subsecvente transpunerii Directivei NIS, al propunerii de metodologii, stabilirea de criterii specifice și valori de prag pentru acestea care să servească atât la stabilirea inițială cât și la actualizarea subsecventă a criteriilor și valorilor de prag pentru stabilirea impactului incidentelor și identificarea serviciilor esențiale.
Proiectul își găsește utilitatea prin fundamentarea științifică a soluțiilor propuse, din care să rezulte activitățile de implementare a curriculelor, a strategiei și a actelor subsecvente, pentru asigurarea pregătirii și educației, la nivel național, în domeniul securității cibernetice, precum și creșterea gradului de conștientizare a pericolelor din mediul cibernetic.
În definirea obiectivelor proiectului s-au luat în considerare obiectivele specifice din Planul sectorial privind facilitarea condițiilor necesare funcționării serviciilor de e-Guvernare, interoperabilitate prin corelarea liniilor strategice de dezvoltare în adaptarea contextului național la standardele / recomandările europene.
Scopul proiectului a constat în identificarea unor soluţii, atât cu caracter tehnic cât şi procedural, pentru îmbunătățirea capabilităților naționale de gestionare a incidentelor de securitate cibernetică cu impact la scară largă.
Planul de realizare al proiectului a fost structurat în trei etape anuale, şi anume: selectarea tematicilor CDI-TIC relevante pentru sectoarele de specializare inteligentă; constituirea portofoliului de soluţii TIC generice (cu arie largă de aplicabilitate) pentru tematicile CDI-TIC analizate; recomandări privind utilizarea soluțiilor de portofoliu pentru dezvoltarea de produse şi servicii TIC inovative din sectoarele SI.
Proiectul a urmărit realizarea unui studiu comparativ a inițiativelor, soluțiilor de eHealth existente atât în România, cât şi la nivel internațional în scopul identificării de indicatori şi instrumente de măsurare a gradului de adopție, utilizabilitate şi eficiență a soluțiilor de eHealth analizate.
Planul de realizare a proiectului a inclus următoarele etape: studiu referitor la abordarea Big Data în sectorul public; analiza tehnologiilor, bunelor practici şi a soluțiilor de e-Guvernare care utilizează Big Data la nivel național, european şi internațional; impactul tehnologiilor Big Data pentru dezvoltarea sistemelor informaționale guvernamentale; recomandări privind utilizarea tehnologiilor Big Data pentru dezvoltarea sistemelor informaționale guvernamentale în România.
Proiectul urmărește stimularea dezvoltării infrastructurilor publice care furnizează servicii informatice — prin analizarea soluțiilor privind accesul securizat la infrastructurile publice şi prin sporirea rezilienței acestor infrastructuri.
Proiectul urmărește identificarea și caracterizarea problemelor de securitate a comunicațiilor de date în medii smart, precum și a posibilităților de implementare și optimizare a funcțiilor de securitate a comunicațiilor de date pentru medii smart, în acord cu cerințele specifice ale acestora.